{"id":1207,"date":"2026-07-24T11:54:58","date_gmt":"2026-07-24T11:54:58","guid":{"rendered":"https:\/\/andreifasie.com\/?p=1207"},"modified":"2026-07-24T15:55:25","modified_gmt":"2026-07-24T15:55:25","slug":"quentin-hubert-being-vs-having-exhibition","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/andreifasie.com\/ro\/quentin-hubert-being-vs-having-exhibition\/","title":{"rendered":"Quentin Hubert - A fi vs. A avea"},"content":{"rendered":"

\u00cenainte de a continua lectura articolului, recomandarea este s\u0103 accesa\u021bi contul de Instagram al artistului disponibil \u00een hyperlinkul de mai jos, \u0219i s\u0103 citi\u021bi descrierile lucr\u0103rilor sale pentru c\u0103 acestea ofer\u0103 o perspectiv\u0103 complet\u0103 asupra viziunii \u0219i filosofiei artistului.<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

Quentin folose\u0219te o tehnic\u0103 hidrofob\u0103 \u0219i vopsea acrilic\u0103 pentru a crea lucr\u0103rile sale. El provine dintr-o genealogie vast\u0103 de arti\u0219ti din Fran\u021ba, unul dintre str\u0103mo\u0219ii acestuia fiind creatorul reliefurilor \u00een acuarel\u0103. Artistul tr\u0103ie\u0219te \u0219i creeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de aproape 5 ani, \u0219i a mai avut o expozi\u021bie \u00een trecut la Kulterra \u00een 2025<\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia Being vs. Having<\/em> a artistului Quentin Hubert<\/a> a fost vernisat\u0103 pe 23 iulie 2026 la Kulterra<\/a>. Artistul pune o \u00eentrebare urgent\u0103, \u0219i totu\u0219i veche:<\/p>\n\n\n\n

Ce sunt, dincolo de tot ceea ce posed?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Titlul acestei expozi\u021bii, A fi vs. A avea<\/strong>, pleac\u0103 de la o discu\u021bie anterioar\u0103 pe care am avut-o cu Quentin anul trecut c\u00e2nd plecam de la MoBU \u0219i \u00eencercam s\u0103 g\u0103sim acel s\u00e2mbure, nucleu al studiului s\u0103u \u00eentins pe 15 ani.<\/p>\n\n\n\n

El nume\u0219te rana central\u0103 a modernit\u0103\u021bii prin substituirea lent\u0103 \u0219i sistematic\u0103 a existen\u021bei prin acumulare, a vie\u021bii prin imaginea ei, a sacrului prin pre\u021bul lui. Quentin Hubert nu a f\u0103cut o expozi\u021bie despre<\/em> aceast\u0103 ran\u0103 - a f\u0103cut o expozi\u021bie din<\/em> ea \u0219i \u00eempotriva<\/em> ei.<\/p>\n\n\n\n

Spectacolul \u0219i rana<\/h2>\n\n\n\n

Marx a numit-o feti\u0219ismul m\u0103rfii<\/strong>: un proces straniu prin care rela\u021biile umane \u2014 dintre oameni, dintre om \u0219i p\u0103m\u00e2nt, dintre om \u0219i propria sa munc\u0103 \u2014 sunt \u00eenlocuite de rela\u021bii \u00eentre lucruri. Un palton, o ma\u0219in\u0103rie, un algoritm pe ecran cap\u0103t\u0103 aparen\u021ba unei valori intrinseci, ca \u0219i cum valoarea ar s\u0103l\u0103\u0219lui \u00een obiecte, nu \u00een m\u00e2inile \u0219i orele vii care le-au creat. Marfa vorbe\u0219te, \u0219i noi ascult\u0103m. Marfa porunce\u0219te, \u0219i noi ne supunem.<\/p>\n\n\n\n

Guy Debord, un secol dup\u0103 Marx, a ascu\u021bit \u0219i mai mult cu\u021bitul: \u00een vremea noastr\u0103, marfa nu a invadat pur \u0219i simplu via\u021ba \u2014 ea a devenit<\/em> via\u021ba. Nu mai cump\u0103r\u0103m \u0219i vindem doar lucruri; ne cump\u0103r\u0103m \u0219i ne vindem pe noi \u00een\u0219ine. Ne tranzac\u021bion\u0103m aten\u021bia, dorin\u021bele, identit\u0103\u021bile pe o pia\u021b\u0103 care nu se \u00eenchide niciodat\u0103. Acesta este ceea ce Debord a numit spectacolul<\/strong>: domnia totalitar\u0103 a aparen\u021belor<\/u><\/strong> asupra Fiin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Pictura Reification<\/em> confrunt\u0103 acest lucru direct. Reificarea \u2014 de la latinescul res<\/em>, lucru \u2014 este procesul prin care fiin\u021ba uman\u0103 este redus\u0103 la un produs, reprodus\u0103 \u0219i consumat\u0103 ca o marf\u0103 printre m\u0103rfuri.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Quentin Hubert – Reification<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 c\u0103i: Parmenide, Heraclit \u0219i pariul presocratic<\/h2>\n\n\n\n

Cu mult \u00eenainte de Marx sau de Hristos, s-au deschis dou\u0103 c\u0103i \u00een fa\u021ba umanit\u0103\u021bii. Parmenide vedea o lume a Fiin\u021bei permanente \u0219i unitare, un adev\u0103r dincolo de schimbare, dincolo de fragmentare. Heraclit vedea o lume a fluxului etern, a contradic\u021biei \u021binute laolalt\u0103 de un logos ascuns, o ra\u021biune universal\u0103 care guverneaz\u0103 toate lucrurile.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre aceste dou\u0103 viziuni, presocraticii, Parmenide, Heraclit, Empedocle, au stabilit ceea ce am putea numi pariul fondator al filozofiei: c\u0103 lumea are o coeren\u021b\u0103 interioar\u0103, un adev\u0103r, \u0219i c\u0103 mintea uman\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 \u00eel cuprind\u0103. Aceast\u0103 capacitate nu este privilegiul unei elite. Era, sau ar fi trebuit s\u0103 fie, dreptul de na\u0219tere al oric\u0103rei persoane care se opre\u0219te \u0219i g\u00e2nde\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – \u1f08\u03b8\u03b7\u03bd\u1fb6, The Shadow of Minerva<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Pictura \u1f08\u03b8\u03b7\u03bd\u1fb6 \u2014 The Shadow of Minerva<\/em> evoc\u0103 aceast\u0103 tradi\u021bie. Hegel scria c\u0103 bufni\u021ba Minervei \u00ee\u0219i \u00eentinde aripile abia la l\u0103sarea serii \u2014 \u00een\u021belepciunea vine t\u00e2rziu, dup\u0103 fapte. Dar zei\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, Atena, reprezint\u0103 altceva: revelarea dialectic\u0103 a adev\u0103rului prin contradic\u021bie, ideea c\u0103 \u00een\u021belegerea autentic\u0103 nu vine din eliminarea opozi\u021biei, ci din traversarea ei. Umbra care cade aici este umbra aruncat\u0103 de o civiliza\u021bie care a uitat s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een contradic\u021bii, care prefer\u0103 confortul unui singur narativ, aprobat de pia\u021b\u0103, fa\u021b\u0103 de dificultatea cunoa\u0219terii reale.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Ceea ce expozi\u021bia ne cere este tocmai acest lucru: s\u0103 g\u00e2ndim din nou.<\/p>\n\n\n\n

Omul \u00eencarnat ca natur\u0103, natura \u00eencarnat\u0103 ca om<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen inima acestei expozi\u021bii se afl\u0103 o intui\u021bie care este deopotriv\u0103 antic\u0103 \u0219i radical\u0103: omul nu este separat de natur\u0103. Omul este natura care devine con\u0219tient\u0103 de sine.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Etimologia, acel paznic t\u0103cut al adev\u0103rurilor pierdute, ne spune ceea ce am uitat. Homo<\/em> \u2013 om - \u0219i humus<\/em> - p\u0103m\u00e2nt, sol - \u00eempart aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103. A fi om \u00eenseamn\u0103, literalmente, a fi din p\u0103m\u00e2nt. Umilin\u021ba \u2013 humilitas<\/em> - nu este auto-umilire; este apropierea de sol, de p\u0103m\u00e2ntul viu, de realitatea care preced\u0103 orice abstractizare.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru este ceea ce pictura Before Greed <\/em> depl\u00e2nge: o condi\u021bie anterioar\u0103, o lume de dinaintea parti\u021bion\u0103rii a tot ceea ce este viu \u00een parcele de profitabilitate, de dinaintea momentului \u00een care solul a devenit imobil \u0219i corpul a devenit for\u021b\u0103 de munc\u0103. Poate p\u0103rea o nostalgie dup\u0103 o v\u00e2rst\u0103 de aur care nu a existat, dar este mai mult recunoa\u0219terea c\u0103 ceva real a fost pierdut \u0219i c\u0103 numirea acestei pierderi este primul act de recuperare.<\/p>\n\n\n\n

Communion<\/em>, - Sacral Matter, Sacral Love -, The Inalienable Sacral <\/em>, aceste lucr\u0103ri locuiesc acela\u0219i teritoriu. Ele postuleaz\u0103 c\u0103 rela\u021bia dintre fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i lumea vie nu este pur ecologic\u0103 sau politic\u0103; este sacr\u0103<\/strong>. Iar sacrul, \u00een sensul s\u0103u etimologic cel mai ad\u00e2nc - sacer<\/em>, separat, de neatins de comer\u021b - este tocmai ceea ce valoarea de schimb nu poate absorbi. Exist\u0103 lucruri care nu trebuie s\u0103 aib\u0103 pre\u021b, pentru c\u0103 a le stabili un pre\u021b \u00eenseamn\u0103 a le distruge: iubirea, comunitatea, p\u0103m\u00e2ntul, copilul, momentul \u00eent\u00e2lnirii autentice.<\/p>\n\n\n\n

Inima expus\u0103 din My radiance is not from this world<\/em> poart\u0103 aceast\u0103 greutate. Nu Hristosul religiei institu\u021bionale, ci Hristos ca figur\u0103 radical\u0103 a Logosului \u00eencarnat - ideea c\u0103 adev\u0103rul universal poate locui \u00eentr-un corp particular, vulnerabil, muritor. C\u0103 divinul nu este \u00een alt\u0103 parte, ci aici, \u00een \u00eencarnarea naturii \u00een om \u0219i a omului \u00een natur\u0103. Mai degrab\u0103 o antropologie dec\u00e2t o teologie. Este recunoa\u0219terea c\u0103 sacrul nu este deasupra noastr\u0103, ci \u00een noi \u0219i \u00eentre noi, accesibil oric\u0103rei persoane care nu a fost \u00eenc\u0103 colonizat\u0103 \u00een \u00eentregime de logica pie\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Quentin Hubert – Before Greed<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – Communion<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – My Radiance Is Not From This World of Alienation<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – Sacral Matter, Sacral Love<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – The Inalienable Sacral<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Fe\u021bele Rezisten\u021bei<\/h2>\n\n\n\n

Portretele lui Quentin Hubert sunt \u00eent\u00e2lniri. Fiecare chip de pe ace\u0219ti pere\u021bi reprezint\u0103 o persoan\u0103 care, \u00een felul s\u0103u propriu, a refuzat reducerea vie\u021bii la valoare de schimb - sau a c\u0103rei via\u021b\u0103 a fost consumat\u0103 de ea \u00een moduri care lumineaz\u0103 miza acestei alegeri.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Bob Marley<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Bob Marley<\/strong>: Emancipa\u021bi-v\u0103 de sclavia mintal\u0103, nimeni \u00een afar\u0103 de noi nu ne poate elibera min\u021bile.<\/em> Iat\u0103 un om care a folosit limbajul muzicii \u2014 una dintre ultimele forme cu adev\u0103rat comunitare \u2014 pentru a rosti un adev\u0103r politic \u0219i spiritual pe care puterea nu \u00eel putea comodifica cu u\u0219urin\u021b\u0103, de\u0219i cu siguran\u021b\u0103 a \u00eencercat. Pictura lui ne prive\u0219te ca o invita\u021bie \u0219i ca o provocare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Brigitte Bardot<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Brigitte Bardot<\/strong>: un paradox \u0219i o provocare. Iat\u0103 o femeie feti\u0219izat\u0103 ca marf\u0103 de statul francez \u0219i de industria global\u0103 a divertismentului, care \u0219i-a dedicat via\u021ba ulterioar\u0103 ap\u0103r\u0103rii animalelor, fiin\u021be \u00een \u00eentregime \u00een afara logicii valorii de schimb. Chipul ei de aici nu este chipul din Et Dieu... cr\u00e9a la femme<\/em>. Este chipul unei persoane care a \u00een\u021beles, din interior, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii transformat \u00eentr-un lucru, \u0219i care a ales, \u00eempotriva acestei experien\u021be, solidaritatea cu cei f\u0103r\u0103 glas.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Frida Kahlo<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Frida Kahlo<\/strong>: care a pictat suferin\u021ba ca demnitate, care a refuzat separarea politicului de personal, care a f\u0103cut din corpul ei fr\u00e2nt un loc de sfidare cultural\u0103 \u0219i politic\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Friedrich Engels<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Friedrich Engels<\/strong>: care a \u00een\u021beles c\u0103 salariul, celebrat ca libertate, este pur \u0219i simplu cea mai sofisticat\u0103 form\u0103 de sclavie inventat\u0103 vreodat\u0103, pentru c\u0103 este singura \u00een care cel \u00eenrobit consimte \u0219i se consider\u0103 liber. Dialectica naturii<\/em> a argumentat, \u00eempotriva idealismului dominant al vremii sale, c\u0103 natura \u00eens\u0103\u0219i este dialectic\u0103, c\u0103 contradic\u021bia nu este un e\u0219ec al g\u00e2ndirii, ci structura realit\u0103\u021bii.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Honor\u00e9 de Balzac<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Honor\u00e9 de Balzac<\/strong>: care a descris cu precizie devastatoare cum banul gole\u0219te orice rela\u021bie uman\u0103, cum Comedia uman\u0103<\/em> este \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 o comedie a Lui A Avea devor\u00e2nd Fiin\u021ba.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Joan of Arc<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Joan of Arc<\/strong>>Ioana d'Arc<\/strong>: Iat\u0103 figura convingerii care transcende calculul, a unui adev\u0103r at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t p\u0103\u0219e\u0219te \u00een foc. Referin\u021ba johannic\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare: \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, logos-ul \u2014 cuv\u00e2ntul, ra\u021biunea, adev\u0103rul \u2014 este prezent de la \u00eenceputul crea\u021biei. Ioana este fiin\u021ba uman\u0103 care las\u0103 acel logos s\u0103 vorbeasc\u0103 prin ea, indiferent de cost.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Kayap\u00f3s<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Mothers of the Forest<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Kayapos<\/strong> \u0219i Mothers of the forest<\/strong>: popoare indigene care au men\u021binut, \u00eempotriva \u00eenaint\u0103rii coloniale \u0219i capitaliste, tocmai rela\u021bia cu p\u0103m\u00e2ntul pe care modernitatea a distrus-o. Prezen\u021ba lor aici nu este exotism, ci m\u0103rturie. Sunt dovada vie c\u0103 un alt mod de a organiza rela\u021bia uman\u0103 cu lumea vie nu este doar imaginabil, ci practicat, ap\u0103rat, murind \u0219i supravie\u021buind \u00een acela\u0219i timp.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – The Surplus<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

The Surplus \u2013 Childhood Sacrificed on the Altar of Accumulation<\/strong>: copiii. \u00cen orice sistem construit pe extrac\u021bie, primul sacrificiu este \u00eentotdeauna copilul, prin munc\u0103 infantil\u0103, prin r\u0103zboi, prin s\u0103r\u0103cia generat\u0103 de fluxul ne\u00eencetat al valorii surplus. Thanatos, sau pulsiunea spre moarte, se manifest\u0103 aici ca logic\u0103 sistemic\u0103 mai mult dec\u00e2t ca patologie individual\u0103: via\u021ba, Erosul, bucuria prin natur\u0103 \u0219i iubire \u0219i sacru, acestea sunt ceea ce sistemul lui A Avea nu poate tolera, pentru c\u0103 sunt gratuite.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"
Quentin Hubert – Jeffrey Epstein<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Jeffrey Epstein<\/strong>: iat\u0103 oglinda neagr\u0103. Dac\u0103 Bob Marley \u0219i Brigitte Bardot sunt figuri ale rezisten\u021bei, Epstein este satanismul m\u0103rfii \u00een forma sa cea mai pur\u0103, reducerea copilului, a corpului, a celui mai vulnerabil, la un obiect de putere \u0219i consum. Pictura nu celebreaz\u0103. Acuz\u0103. Nume\u0219te. A refuza s\u0103 nume\u0219ti \u00eenseamn\u0103 a fi complice.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Comunitate, Comun\u0103, Comuniune<\/h2>\n\n\n\n

Ca filolog, sunt pasionat de examinarea pozi\u021biilor politice prin r\u0103d\u0103cinile lor etimologice. Cu toate c\u0103 nu adopt nicio pozi\u021bie \u00een raport cu aceste subiecte politice, exist\u0103 numeroase concluzii care pot fi observate prin analizarea acestora din perspectiva artistului:<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul comunism<\/strong> a fost at\u00e2t de profund deformat \u2014 de propaganda R\u0103zboiului Rece, de practica stalinist\u0103, de dispre\u021bul liberal, \u00eenc\u00e2t am pierdut accesul la ceea ce spune cu adev\u0103rat. Communis<\/em>: \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, comun, apar\u021bin\u00e2nd tuturor. Comun\u0103<\/em>: unitatea de baz\u0103 a vie\u021bii \u00eemp\u0103r\u021bite, satul, cartierul, adunarea celor care se privesc fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i decid \u00eempreun\u0103. Comuniune<\/em>: \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea sacr\u0103 care leag\u0103 fiin\u021bele umane nu doar unele de altele, ci \u0219i de lumea vie pe care o locuiesc.<\/p>\n\n\n\n

Gracchus Babeuf, primul comunist \u00een sensul politic modern, a \u00een\u021beles c\u0103 ceea ce capitalul distruge nu este doar egalitatea economic\u0103, ci \u00eens\u0103\u0219i \u021bes\u0103tura vie\u021bii comunitare. Valoarea de schimb, atunci c\u00e2nd devine universal\u0103, dizolv\u0103 tot ceea ce nu poate fi pre\u021buit: solidaritatea local\u0103, bunul comun, darul, s\u0103rb\u0103toarea, cunoa\u0219terea vie a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n\n

Democra\u021bia<\/strong>, la r\u00e2ndul ei, a fost golit\u0103 de sens. Demos<\/em> \u0219i kratos<\/em>: puterea poporului. Dar de la bun \u00eenceput, \u00een Atena pe care Platon \u0219i Aristotel au descris-o, democra\u021bia a fost un experiment contestat \u0219i contradictoriu \u2014 dialectica, legea contradic\u021biei, era \u0219i legea cet\u0103\u021bii<\/em>. Puterea democratic\u0103 autentic\u0103 nu a fost niciodat\u0103 simpla num\u0103rare a voturilor; a fost lupta continu\u0103 pentru ceea ce conteaz\u0103 ca adev\u0103r, pentru cine este auzit, pentru cine este inclus \u00een demos<\/em> \u0219i cine este exclus. Hegel vedea istoria \u00eendrept\u00e2ndu-se spre recunoa\u0219terea universal\u0103 a libert\u0103\u021bii; Marx vedea c\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care nu este lin\u0103, ci sf\u00e2\u0219iat\u0103 de contradic\u021bie \u0219i de lupt\u0103 de clas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pictura ca act vital<\/h2>\n\n\n\n

Hyperion<\/em>, cea mai mare p\u00e2nz\u0103, invoc\u0103 idealul romantic eminescian al poetului-geniu care refuz\u0103 s\u0103 coboare \u00een lumea obi\u0219nuit\u0103 a compromisului \u0219i posesiunii. The Soul in Smoke Blue (portret feti\u021b\u0103 cu fundi\u021b\u0103)<\/em> sugereaz\u0103 interioritatea, via\u021ba spiritului care scap\u0103 captur\u0103rii. Antlers of Resurrection<\/em> une\u0219te animalul \u0219i sacrul \u00eentr-o singur\u0103 imagine: cerbul, simbol antic al re\u00eennoirii \u0219i al nedomesticibilului, ridic\u00e2ndu-se.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Quentin Hubert – Antlers of Resurrection<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – Hyperion<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quention Hubert – The Soul in Smoke Blue<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Human Being: Not Having, Not Doing, But Being<\/h2>\n\n\n\n

Exist\u0103 o ultim\u0103 \u00eentrebare pe care aceast\u0103 expozi\u021bie ne-o pune, \u0219i ea se ascunde \u00een chiar limbajul pe care \u00eel vorbim \u00een fiecare zi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen englez\u0103, expresia human being<\/em> - fiin\u021b\u0103 uman\u0103 - con\u021bine \u00een sine verbul to be<\/em>, a fi. Nu human having<\/em>. Nu human doing<\/em>. Human being.<\/em> Omul definit prin actul de a fi, nu prin ceea ce posed\u0103 sau produce. Aceast\u0103 alegere lingvistic\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ea este o mo\u0219tenire filozofic\u0103 \u00eengropat\u0103 \u00een limb\u0103, care ne aminte\u0219te c\u0103 esen\u021ba umanului nu a fost niciodat\u0103, la origine, o chestiune de acumulare sau performan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen rom\u00e2n\u0103, cuv\u00e2ntul fiin\u021b\u0103<\/strong> este, \u00een \u00eentregime, construit, s\u0103 spunem a\u0219a, din verbul a fi<\/strong>. Fiin\u021ba uman\u0103<\/em> nu este doar o expresie; este o defini\u021bie ontologic\u0103. Suntem, \u00een primul r\u00e2nd \u0219i \u00eenainte de orice, fiin\u021be care sunt<\/em>, nu care au<\/em>, nu care fac<\/em>, ci care sunt<\/em>. Existen\u021ba preced\u0103 posesia. Prezen\u021ba preced\u0103 produc\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 \u00een\u021belegere a fiin\u021bei umane este exact ceea ce feti\u0219ismul m\u0103rfii atac\u0103 \u00een profunzimea lui. Ne convinge c\u0103 suntem ceea ce avem, c\u0103 valoarea noastr\u0103 este valoarea noastr\u0103 de schimb, c\u0103 a fi cineva \u00eenseamn\u0103 a de\u021bine ceva. Publicitatea nu este un accident al capitalismului \u2014 este instrumentul s\u0103u filozofic cel mai eficient, pentru c\u0103 repet\u0103 ne\u00eencetat aceast\u0103 minciun\u0103 fundamental\u0103: e\u0219ti ce ai.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cempotriva acestei minciuni, expozi\u021bia lui Quentin Hubert ridic\u0103 o afirma\u021bie simpl\u0103 \u0219i radical\u0103: suntem \u00eenainte de a avea.<\/em> \u0218i \u00een acel suntem<\/em> se concentreaz\u0103 tot ceea ce risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103: comunitatea, sacrul, leg\u0103tura cu p\u0103m\u00e2ntul, iubirea, adev\u0103rul, demnitatea copilului, vocea celor f\u0103r\u0103 glas.<\/p>\n\n\n\n

A redescoperi Fiin\u021ba nu este un proiect nostalgic. Este un act politic. Este refuzul de a l\u0103sa verbul a fi<\/em> s\u0103 fie colonizat de verbul a avea<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Concluzie<\/h2>\n\n\n\n

Contrar a\u0219tept\u0103rilor, \u00eentrebarea cu care aceast\u0103 expozi\u021bie ne las\u0103 nu este academic\u0103. Prive\u0219te felul \u00een care tr\u0103im, ce alegem, ce refuz\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 Fiin\u021ba este posibil\u0103, dac\u0103 nu este pur \u0219i simplu o fantezie arhaic\u0103, ci o alternativ\u0103 real\u0103 latent\u0103 \u00een vie\u021bile noastre de zi cu zi, atunci calea \u00eenapoi trece prin tot ceea ce valoarea de schimb nu poate absorbi: prin comunitate autentic\u0103, prin sacru \u00een sensul s\u0103u originar, prin recunoa\u0219terea c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul nu este o resurs\u0103, ci o cas\u0103, prin arta care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een loc s\u0103 decoreze, prin curajul de a numi sistemul \u0219i de a imagina dincolo de el.<\/p>\n\n\n\n

Artistul ne reaminte\u0219te c\u0103 dialectica naturii este \u0219i o dialectic\u0103 a istoriei, c\u0103 nimic nu este permanent, c\u0103 structurile care par eterne sunt deja \u00een procesul de a deveni altceva. Dar \u00eentrebarea este ce le \u00eenlocuie\u0219te \u0219i dac\u0103 vom avea vreun cuv\u00e2nt de spus \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 expozi\u021bie este o practic\u0103 a r\u0103spunsului artistului \u0219i este, a\u0219a cum spune chiar Quentin, \u201eCeea ce r\u0103m\u00e2ne ireductibil \u0219i viu.\"<\/em><\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Quentin Hubert – Afghan Girl<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – C\u00e2te-s pe sub stele<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – Embrace of Life<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – Sovereignty of the Living<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – The Exodus<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – The Final Crossing<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – The Consciousness of the Living<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Quentin Hubert – The Truth Seeker<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Before diving further into the article, the recommendation is to check the artist instagram hyperlinked below and read the captions of the paintings, as they provide the best insight into the artist vision and philosophy. Quentin uses a unique technique of hydrophobic means and acrilyc paint to create his artwork. He comes from a vast…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1252,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":true,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1,10],"tags":[],"class_list":["post-1207","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-all-posts","category-articles"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t